3 definiții pentru monomorfism


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

monomorfism sn [At: DN3 / Pl: ~e / E: mono- + morfism] (Mat) Homomorfism injectiv.

MONOMORFÍSM s.n. (Mat.) Homomorfism injectiv. [Cf. gr. monos – unic, morphe – formă].

MONOMORFÍSM s. n. 1. (biol.) situație în care toți membrii unei populații au, pe același locus, un singur tip de genă. 2. (mat.) homomorfism injectiv. (< mono1- + morfism)

Intrare: monomorfism
monomorfism substantiv neutru
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: MDN '08
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • monomorfism
  • monomorfismul
  • monomorfismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • monomorfism
  • monomorfismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)