3 definiții pentru monomorfism
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
monomorfism sn [At: DN3 / Pl: ~e / E: mono- + morfism] (Mat) Homomorfism injectiv.
MONOMORFÍSM s.n. (Mat.) Homomorfism injectiv. [Cf. gr. monos – unic, morphe – formă].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MONOMORFÍSM s. n. 1. (biol.) situație în care toți membrii unei populații au, pe același locus, un singur tip de genă. 2. (mat.) homomorfism injectiv. (< mono1- + morfism)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: monomorfism
monomorfism substantiv neutru
| substantiv neutru (N29) Surse flexiune: MDN '08 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)