Definiția cu ID-ul 1294474:
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
monoftonga (a se ~) (desp. -nof-ton-/-no-fton-) vb. refl., ind. prez. 3 se monoftonghează, imperf. 3 pl. se monoftongau; conj. prez. 3 să se monoftongheze; ger. monoftongându-se