molură sf [At: DR. V, 381 / Pl: ~ri / E: cf mălură] 1 Plantă erbacee aromatică din familia umbeliferelor, cu flori galbene, ale cărei fructe sunt utilizate în medicină Si: anason-mare, anason-dulce, anason-nemțesc, chimen-dulce, secărea-de-grădină, (reg) molotru (6) (Foeniculum vulgare). 2 (Bot; îc) ~ra-bălții Peniță (Myriophyllum spicatum și verticillatum) corectat(ă)