molocan, -ă, molocani, -e s. m. și f. Adept al sectei de nuanță protestantă, provenită din Bis. rusă în sec. 18, care se mai numea „creștini cu adevărat spirituali”, al cărei nume provenea din faptul că adepții ei mâncau lapte (moloko) în post; admit numai Biblia și resping Tradiția, tainele, icoanele, cultul sfinților și serviciul militar; în țara noastră au apărut prin 1911 în Basarabia. – Din sl. molokan.