moliciune sf [At: BOLLIAC, O. 41 / V: (înv) ~lec~, ~lăc~ / Pl: ~ni / E: moale¹ + -iciune] 1 Însușire de a fi moale¹ (1), flexibil sau mlădios. 2 (Pex) Obiect moale¹ (1), flexibil sau mlădios. 3 Lipsă de energie, de vigoare, de perseverență, de hotărâre Si: (rar) molătate (2), (nob) molime. 4 (Pex) Viață trândavă, ușuratică. 5 (Dep) Om lipsit de energie. 6 (Rar) Mișcare lină, ușoară. 7 Intensitate scăzută a sunetelor, a zgomotelor etc. 8 (Pex) Delicatețe în voce, în ton. 9 Stare de calm desăvârșit Si: destindere, relaxare. 10-11 Moleșeală (1-2).