MOLIBDEN s. m. Metal alb-cenușiu, lucios, maleabil, asemănător cu fierul, folosit la fabricarea unor oțeluri speciale. Molibdénă din care se fac țeruzele sau plaivazele. i. NAT. 41, cf. J. CIHAC, I. N. 404/11. Pentru fabricarea metalelor aliate, în special ale oțelurilor, servesc și următoarele metale: cromul, nichelul. . . molibdenul. IOANOVICI, TEHN. 30. Pentru a îmbunătăți calitățile oțelului carbon. . . se introduc în compoziția lui anumite metale și metaloide, ca:.. . crom, vanadiu, molibden. ORBONAȘ, MEC. 64. Molibdenul metalic se întrebuințează pentru obținerea oțelurilor speciale. MACAROVICI, CH. 405, Firele de molibden se utilizează la lămpile cu incandescență. LTR². Molibdenul se mai întrebuințează în tehnica radiațiilor x. ib., cf. DER. – Și: (învechit) molibdénă s. f., molivdén (J. CIHAC, I. N; 404/11) s. m. – Din fr. molybdène.