MOJICÉȘTE adv. 1. (Învechit) Ca un mojic, în felul mojicilor. Cf. BUDAI-DELEANU, LEX. 2. Ca un mojic (2), în mod grosolan, fără politețe. A trimis în Transilvania ca comisar investigator pe unu Paul Bogati, om foarte brutal, care se purta mojicește. BARIȚIU, P. A. I, 365. Ruga pe cardinalul Dubois să-l trateze cît mai mojicește. PETICĂ, O. 338. – Mojic + suf. -ește.