opțiuni
2 intrări
10 definiții

Explicative DEX

mohnăit, ~ă a [At: ALR I, 1620/378 / Pl: ~iți, ~e / E: mohnăi] 1-2 smf, a (Reg) (Persoană) care mohnăiește Si: fonfăit, fonf.

mohnăi vi [At: DLR / Pzi: ~esc, mohnăi / E: fo cf cohnăi] (Reg) A vorbi pe nas Si: a fonfăi.

Sinonime

MOHNĂIT adj., s. v. fârnâit, fonf, fonfăit, fornăit.

mohnăit, -ă adj., s.m., s.f. (reg.) v. Fârnâit2. Fonf. Fonfait. Fornăit2.

mohnăit adj., s. v. FÎRNÎIT. FONF. FONFĂIT. FORNĂIT.

MOHNĂI vb. v. fârnâi, fonfăi, fornăi.

mohnăi vb. IV. intr. (reg.; despre oameni) v. Fârnâi. Fontăi. Fornăi.

mohnăi vb. v. FÎRNÎI. FONFĂI. FORNĂI.

Tezaur

MOHNĂÍT, -Ă adj. (Regional; și substantivat) (Persoană) care mohnăiește ; fonfăit, fonf. Cf. ALR I 1 620/378, 1620/385, 552. (Adverbial) Grăiești mohnăit. ALR II/I h 20/386. – Pl.: mohnăiți, -te. – V. mohnăi.

MOHNĂÍ vb. IV. I n t r a n z. (Regional) A vorbi pe nas; a fonfăi. Cf. com. din STRAJA-RĂDĂUȚI, ALR I 1 620/378, 385, 552. – Prez. ind.: mohnăiesc (BUGNARIU, N., com. din MARGINEA-RĂDĂUȚI, ALR I 1 620/370, 375, 388) și móhnăi (BUL. FIL. VII-VIII, 368, ALR II/I h 20@). – Formație onomatopeică. Cf. c o h n ă i.

Intrare: mohnăit
mohnăit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mohnăit
  • mohnăitul
  • mohnăitu‑
  • mohnăită
  • mohnăita
plural
  • mohnăiți
  • mohnăiții
  • mohnăite
  • mohnăitele
genitiv-dativ singular
  • mohnăit
  • mohnăitului
  • mohnăite
  • mohnăitei
plural
  • mohnăiți
  • mohnăiților
  • mohnăite
  • mohnăitelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: mohnăi
verb (V343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mohnăi
  • mohnăire
  • mohnăit
  • mohnăitu‑
  • mohnăind
  • mohnăindu‑
 singular plural
  • mohnăie
  • mohnăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mohnăi
 (să)
  • mohnăi
  • mohnăiam
  • mohnăii
  • mohnăisem
a II-a (tu)
  • mohnăi
 (să)
  • mohnăi
  • mohnăiai
  • mohnăiși
  • mohnăiseși
a III-a (el, ea)
  • mohnăie
 (să)
  • mohnăie
  • mohnăia
  • mohnăi
  • mohnăise
plural I (noi)
  • mohnăim
 (să)
  • mohnăim
  • mohnăiam
  • mohnăirăm
  • mohnăiserăm
  • mohnăisem
a II-a (voi)
  • mohnăiți
 (să)
  • mohnăiți
  • mohnăiați
  • mohnăirăți
  • mohnăiserăți
  • mohnăiseți
a III-a (ei, ele)
  • mohnăie
 (să)
  • mohnăie
  • mohnăiau
  • mohnăiră
  • mohnăiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)