7 definiții pentru modus vivendi

Articole pe această temă:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

modus vivendi Is [At: DN3 / E: lat modus vivendi] (Ltm) 1 Mod de existență. 2 Posibilitate de împăcare a două părți aflate în litigiu Si: compromis.

MÓDUS VIVÉNDI loc. s. n. 1. Mod de existență. 2. Posibilitate de împăcare a două părți aflate în litigiu; compromis. A găsi un modus vivendi.Expr. lat.

MÓDUS VIVÉNDI subst. 1. Mod de existență. 2. Posibilitate de împăcare a două părți aflate în litigiu; compromis. A găsi un modus vivendi.Expr. lat.

MODUS VIVÉNDI loc.s. Tranzacție prin intermediul căreia este posibil ca două părți în litigiu să se suporte mutual. [< lat. modus vivendi – mod de coexistență].

MÓDUS VIVÉNDI s. n. inv. 1. mod de existență. 2. posibilitatea de împăcare a două părți aflate în litigiu. (< lat. modus vivendi, mod de existență)

modus-vivendi n. (mod de a trăi), locuțiune latină exprimând o învoeală, o înțelegere reciprocă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*módus vivéndi (lat.) (-ven-di) loc. s. n.

Intrare: modus vivendi
  • silabație: -ven-di
substantiv neutru (N999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • modus vivendi
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural

modus vivendi

  • 1. Mod de existență.
    surse: DEX '09 MDN '00
  • 2. Posibilitate de împăcare a două părți aflate în litigiu.
    surse: DEX '09 MDN '00 sinonime: compromis (pl. -uri) un exemplu
    exemple
    • A găsi un modus vivendi.
      surse: DEX '09
  • 3. Tranzacție prin intermediul căreia este posibil ca două părți în litigiu să se suporte mutual.
    surse: DN

etimologie: