MODUL s. n. 1. Unitate de lungime convențională folosită In arhitectura clasică pentru determinarea proporțiilor elementelor componente ale unui ordin arhitectonic. Cf. COSTINESCU, LM, DT. Pentru stabilirea mai precisă a proporțiilor, modulul e împărțit în părți sau în minute. LTR², cf. DER. 2. Cîtul dintre mărimea diametrului unei roți dințate și numărul de dinți al acesteia sau dintre pasul danturii și numărul π. În practică, în loc de pasul roții, se ia în considerare modulul roții. SOARE, MAȘ. 136, cf. 137. Modulul reprezintă totodată porțiunea din diametrul cercului de divizare care revine unui dinte. LTR². Module elementare. ib. 3. Raportul diametrelor unor medalii sau al unor monede comparate între ele. Cf. COSTINESCU. 4. (Mat.) Valoarea absolută a unui număr real (fără a se ține seamă de semnul algebric). Cf. LTR², DER. ♦ Valoare a caracteristicii statistice cu cea mai mare frecvență. Cf. DER. – Pl.: module. – Din fr. module.