MODÍST, -Ă adj., s. f. 1. Adj. (Învechit) Care se poartă sau se îmbracă după ultima modă¹ (1), care se ține de modă¹, este în pas cu moda¹, la modă¹; (rar) modos. Compatrioții noștri mai bucuroși dau o sută de lei p-un mod nou, să fie modist. MUMULEANU, C. 39/3. Unde văd tineri galanți, Frumoși, modiști, figuranți, Ele de tot nebunesc. id. ib. 125, cf. NEGULICI, SCL 1950, 76. 2. S. f. Femeie care confecționează sau vinde pălării de damă, accesorii și flori artificiale folosite ca podoabă. Cf. NEGRUZZI, S. III, 129. De acuma mă pot duce. . . la magazia modistei. ALECSANDRI, T. I, 75. Ziua ea lucra la o modistă pe strada mare. GANE, N. I, 101.Sîntem toți victimele visătoriilor de modiste. CAMIL PETRESCU, T. II, 137. Îl jena. . . staționarea îndelungă la vitrinele parfumeriilor, modistelor și pantofariilor. C. PETRESCU Î. II, 213. Erau date la modiste. PAS, Z. I, 221. ♦ (Adjectival, învechit, rar) Prăvălie modistă = casă de mode. Cu începutul sezonului de vară, expozițiunile prăvălielor modiste se transformară în grădine de flori. F (1869), 261. – Pl.: modiști, -ste. – Din fr. modiste.