MODERNIZARE s. f. Acțiunea de a (s e) m o d e r n i z a și rezultatul ei; înnoire. Cf. DDRF, ALEXI, W. Trebuie să înțelegi farmecul acestui București, așa cum se afla înainte de. . . modernizare. C. PETRESCU, C. V. 77. Lucrări de modernizări de drumuri. LEG. EC. PL. 254, cf. 443. Dezvoltarea puternică a industriei grele și a industriei de mașini a făcut posibilă dezvoltarea și modernizarea transporturilor. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2387, cf. V. ROM. ianuarie 1954, 201. De la o ediție la alta, Kogălniceanu a făcut modernizări și în sistemul morfologic al limbii sale. CONTRIBUȚII, I, 75. Un ansamblu de lucrări urbanistice . . . care vor contribui la modernizarea acestei părți a orașului. SCÎNTEIA, 1966, nr. 7152. – Pl.: modernizări. – V. moderniza.