MOCĂNÉȘTE adv. Ca mocanii¹ (1), în felul mocanilor¹, Cf. PONTBRIANT, D. Se îndreptă mocănește spre ușa tindei. CAMIL PETRESCU, O. II, 102. llinca Fustan chiuia mocănește în difuzor. STANCU, R. A. II, 233. Ieși un pas înainte, izbi cîrja-n pămînt, se rezemă în ea mocănește și-și plecă fața. V. ROM. mai 1958, 66. – Mocan¹ + suf. -ește.