Definiția cu ID-ul 1334580:
Tezaur
MOCROTĂ s. f. (Învechit, rar) Umoare. Iară acea boală iaste cîndu i se întărită omului mocrota (ce se chiamâ apa, udătura). CORESI, EV. 81, cf. 275, 276, DHLR II, 515. – Accentul necunoscut. – Pl.: ? – Din slavonul мокрота.