Definiția cu ID-ul 1334576:
Tezaur
MOCOTÉI s. m. (Iht.; mai ales la pl.; prin nordul Dobr.) Pui mic de somn; somotei. Cf. BĂCESCU, P. 37. - Pl.: mocotei. – Moacă + suf. -otei.
MOCOTÉI s. m. (Iht.; mai ales la pl.; prin nordul Dobr.) Pui mic de somn; somotei. Cf. BĂCESCU, P. 37. - Pl.: mocotei. – Moacă + suf. -otei.