MOBILIZATOR, -OÁRE adj. Care mobilizează (3), capabil de a mobiliza; antrenant, stimulator. Muncitorii fruntași au dat acestei expresii un puternic conținut mobilizator în opera de construire a socialismului la noi. CV 1949, nr. 6, 38. Întrecerea socialistă s-a dovedit a avea și în gospodăriile colective o mare forță mobilizatoare. CONTEMP. 1953, nr. 347, 1/2. Normele just stabilite sînt un puternic factor mobilizator pentru calificarea muncitorilor. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2 598. Vorbi cu entuziasm de parada din Piața Roșie, de puternicul ei efect mobilizator asupra armatei. BENIUC, M. C. I, 304. Poezia „Noi vrem pămînt” a lui G. Coșbuc a avut un mare rol mobilizator în ajunul evenimentelor din 1907 și în timpul lor. V. ROM. martie 1957, 8. ◊ (Substantivat) Ziarul este un organizator și un mobilizator activ în lupta pentru pace. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2388. În condițiile crîncenei terori a regimului burghezo-moșieresc, partidul nostru a fost tot timpul mobilizatorul, organizatorul și conducătorul luptei de eliberare a muncitorilor, țăranilor și intelectualilor. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 5, 41. - Pl.: mobilizatori, -oare. – Mobiliza + suf. -tor.