MlTOSl vb. IV. t r a n z. (Regional) 1. A ghionti, a buși. Așa prin somn a-nceput a-l pupa ș-al mńiitosi, vrînd să-l strîngă în brațe. VASILIU, P. L. 196. .Cf. PAȘCA, GL., MAT., DIALECT, I, 285. 2. A ascunde, a dosi. Cf. PAȘCA, GL. Moș Costache a mitosit în saltar o bucată de cașcaval și ó chiflă. Com. din PIATRA-NEAMȚ. - Prez. ind.: mitosesc. – Și: mitoșí vb. IV.PAȘCA. GL. – Etimologia necunoscută.