mlece sf [At: ȘEZ. XV, 87 / Pl: ? / E: srb mleč „plante cu suc alb”, cf pn mlecz „susai”] 1 (Reg) Plantă otrăvitoare de pădure, cu flori galbene, nedefinită mai îndeaproape. 2 (Buc) Plantă nedefinită mai îndeaproape, care se menține verde tot timpul anului.

mlece s.f. (reg.) plantă otrăvitoare de pădure.

MLÉCE s. f. 1. (Regional) Plantă otrăvitoare de pădure, cu flori galbene, nedefinită mai de aproape (Pecinișca-Băile Herculane). Cf. ALR II 6 251/2. Mléśe o cul'eẑ in pădure; are flǫre galbină. ALRT ii 1. 2. (Prin Bucov.) Plantă nedefinită mai de aproape, care se menține verde tot timpul anului. Mlece e o plantă ce crește prin anumite locuri în păduri. . . Ea și iarna stă verde. O mănîncă urșii cu plăcere, de-și țin zilele pînă primăvara. ȘEZ. XV, 87. - Pl.: ? – Din scr. mleč „numele mai multor plante cu suc alb”. Pentru sensul 2, cf. pol. m l e c z „susai”.