MIȘCAT², -Ă adj. (Despre oameni) Care este impresionat, emoționat, tulburat, înduioșat; (despre manifestări ale oamenilor) care trădează emoție, tulburare, înduioșare. De la un cap la altul mulțimea e mișcată. MACEDONSKI, O. I, 251. Mișcată de vorba băiatului. . . porni singură înainte. D. ZAMFIRESCU, V. Ț. 24. Dintr-un portofoliu scoase niște fotografii și-i arătă, falnic și mișcat, întîi copilașii. . . , apoi pe nevastă-sa. REBREANU, P. S. 67, cf. id. I. 41. I-am sărutat dreapta, adînc mișcat. GALACTION, O. 78. Tudor și Bărnoavă, fără să-și dea seama pentru ce, erau mișcați. SADOVEANU, O. V, 602. Are să se bucure cucoana mea, șopti el c-o înmlădiere mișcată în glas. id. O. VI, 552. Doctorul privea mișcat, ascunzîndu-și mila care-l cuprinsese. BART, E. 312. - Pl.: mișcați, -te. – V. mișca.