Definiția cu ID-ul 1399319:
Explicative DEX
MITITEL, † MITIUTEL I. adj. Micuț, foarte mic: ochii mititei în fundul capului (I.-GH.); De ai venituri mititele, Mai oprește din măsele (PANN); cînd îl văzu că vine, se făcu mititică și nu știa cum să umbe mai cu binișorul pe lîngă dînsul (ISP.); apostolii săi, pre carii cunoscîndu-i Domnul în curăție și în nerăutate, prunci mitiutei îi numește (CANT.). II. sm. 1 Copilaș, prunc ¶ 2 🔱 Ⓟ Una din numeroasele denumiri ale necuratului ¶ 3 🍽 Mic sul de carne tocată care se mănîncă friptă la grătar [*michitel < micutel].
Exemple de pronunție a termenului „mititel” (15 clipuri)
Clipul 1 / 15