mistuitor, -oare adj. I 1 distrugător, nimicitor, pustiitor. Un incendiu mistuitor a izbucnit într-un cartier al orașului. 2 fig. (mai ales despre sentimente ale oamenilor) <fig.> devorant, devorator, nesățios. Dragostea pentru ea este mistuitoare. 3 fig. (despre idei, gânduri etc.) chinuitor, obsedant, torturant, <fig.> omorâtor, tiranic. De câteva zile o macină un gând mistuitor. II (înv.; despre anumite alimente, substanțe etc.) v. Consistent. Hrănitor. Nutritiv. Sătios¹. Substanțial. Suculent.