2 definiții pentru mistrecior


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mistrecior sm [At: LM / Pl: ~i / E: mistreț + -ior] 1 Pui de porc mistreț. 2-3 (Rar; șhp) Mistreț (18) (mic).

MISTRECIÓR, mistreciori, s. m. Diminutiv al lui mistreț; pui de mistreț.

Intrare: mistrecior
mistrecior substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mistrecior
  • mistreciorul
  • mistrecioru‑
plural
  • mistreciori
  • mistreciorii
genitiv-dativ singular
  • mistrecior
  • mistreciorului
plural
  • mistreciori
  • mistreciorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)