MISTÉRIC, -Ă adj. (Ieșit din uz) Misterios (1). O flacără misterică dă palidă lumină. BOLINTINEANU, ap. ȘĂINEANU, D. U. Apa lacului dodatâ S-adîncește-n crețe valuri, horhăie îngrozitor De un foc misteric pare dînsa groaznic turburată. F (1884), 121. Somnul meu misteric. MACEDONSKI, O. II, 172. Veac fără de știință în care domnesc proștii, Veac ce-a aflat secretul mistericei știinti. MILLE, V. P. 38, cf. BARCIANU. - Pl. : misterici, -ce. – Mister + suf. -ic.