Definiția cu ID-ul 1329201:
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MIRENÍE s. f. (Învechit) Starea sau calitatea de mirean1 (1); timpul cît cineva este mirean. Cf. PRAV. 57. Oare în mirenie, oare în călugărie . . . (a. 1661). GCRi, 180/26. Eu, Teodor monachul de la schitul Frăsinenii, care pe mireniă m-am chemat Tudor (a. 1763). ap. BĂLCESCU, M. V. 626. - Mirean1 + suf. -ie.