mirare s.f. 1 nedumerire, <înv. și reg.> ciudă. Discursul politicianului a produs mirarea auditoriului. 2 (înv.) v. Admirație. Apreciere. Atenție. Cinste. Cinstire. Condescendență. Considerare. Considerație. Deferență. Onoare. Prețuire. Recunoaștere. Respect. Reverență. Stimă. Trecere. Vază¹.