Definiția cu ID-ul 1329153:
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MIRÁLNIC, -Ă adj. (Învechit, rar) Care provoacă mirare (1). Pentru a căruia miralnică și silnică urmare răspunzîndu-i ce ni s-au cuvenit, ne-am și întors acasă (a. 1 851). IORGA, S. D. XVI, 36. - Pl.: miralnici, -ce. – Mira1 -ț- suf. -(a)lnic.