miraj s.n. I (optic.) fata morgana, <pop.> apa-morților (v. apă). Mirajul este un fenomen optic specific țărilor calde, care face ca obiectele aflate la orizont să apară cu imaginea răsturnată, simplă sau multiplicată. II fig. 1 iluzie, închipuire, nălucire, părere, <fig.> umbră, <fig.; rar> stihie, vedenie. Pentru o clipă o văzu aievea în fața lui, dar nu a fost decât un miraj. 2 atracție, farmec. Parisul are un miraj deosebit pentru artiști.