Definiția cu ID-ul 503158:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
mirac (-ci), s. m. – Băiat, flăcău. Ngr. μειράϰιον (Tiktin). Sec. XVII, înv.; pare cultism.
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
mirac (-ci), s. m. – Băiat, flăcău. Ngr. μειράϰιον (Tiktin). Sec. XVII, înv.; pare cultism.