mină¹ s.f. 1 (miner.; de obicei urmat de determ. care arată felul, natura) subteran, <astăzi rar) ocnă, <înv. și reg.> baie², rudărie, <reg.> caună, hudă, știoalnă, <înv.> lagum, madem, minieră. Munca în mină este foarte grea. În mina de cărbuni a avut loc o explozie. 2 mină de sare = ocnă, salină, <înv.> sărărie. În mina de sare de la Cacica se face tratament pentru căile respiratorii.