MINUT, minute, s. n. 1. Unitate de măsură a timpului, egală cu a șaizecea parte dintr-o oră și care cuprinde șaizeci de secunde. În mai puțin de cinci minute salonul se umplu. VLAHUȚĂ, O. AL. II 3. Ploaia din ce în ce creștea. După cîteva minute, erau toți muiați de apă. BOLINTINEANU, O. 265. ♦ Spațiu străbătut în această unitate de timp. Locul alergării este zece minute afară de oraș. NEGRUZZI, S. I 35. ♦ Interval de timp foarte scurt, nedeterminat; clipă, moment. Ne-am oprit un minut, în potecă, între codrul plin de umbră și fînețele luminoase. GALACTION, O. I 208. Înainte de-a porni caii, Grigore mai strigă: stai! stai! încă un minut! REBREANU, R. I 73. ◊ Loc. adv. Într-un minut = imediat, îndată. Într-un minut fu aproape de pădure. ISPIRESCU, L. 7. (învechit) Pe tot minutul = necontenit, în fiece clipă. Sufletul...Se schimbă pe tot minutul. CONACHI, P. 285. Din minut în minut = dintr-un moment în altul. (În forma minută) Conferențiarul era așteptat din minută în minută. VLAHUȚĂ, O. A. 218. ◊ Loc. adj. și adv. La minut = pe loc, imediat sau în foarte puțin timp. Fotografie la minut. 2. (Mat.) Unitate de măsură pentru unghiuri și arcuri, egală cu a șaizecea parte dintr-un grad sexagesimal sau cu a suta parte dintr-un grad centesimal. – Variantă: (regional) minută (RETEGANUL, P. IV 21, NEGRUZZI, S. I 52) s. f.