Definiția cu ID-ul 1328989:
Tezaur
MINTILEÁN, -Ă adj. (Regional, despre oameni) Deștept, învățat (Ciula Mare-Hațeg). Cf. DENSUȘIANU, Ț. II. 325. - Pl.: mintileni, -e. – Minte + suf. -(i)lean.
MINTILEÁN, -Ă adj. (Regional, despre oameni) Deștept, învățat (Ciula Mare-Hațeg). Cf. DENSUȘIANU, Ț. II. 325. - Pl.: mintileni, -e. – Minte + suf. -(i)lean.