MINISTERIABIL s. m. (Rar) Persoană care aspiră la demnitatea de ministru (1). Secțiunea . . . tinde să cuprindă înțreg edificiuț social . . . miniștri și ministeriabili. V. ROM. martie 1 960, 168. - Pronunțat: -ri-a-. – Pl.: ministeriabili. - După it. ministeriabile, cf. fr. m i n i s t r a b l e.