MING, ultima dinastie de împărați chinezi de origine etnică han (1368-1644). Întemeiată de Zhu Yuanzhang, unul dintre conducătorii răscoalei „turbanelor roșii”, împotriva dominației mongole, care își va lua titulatura imperială de Taizu (1368-1399). În timpul acestei dinastii, Imp. Chinez, cu capitala la Nanjing (Capitala de Miazăzi) și apoi la Beijing (Capitala de miazănoapte), din 1409, a cunoscut o perioadă de prosperitate economică, de înflorire a științelor și artelor. A instaurat monarhia absolută, care a decăzut apoi, în favoarea creșterii autorității eunucilor. Detronată în urma unei puternice răscoale și a atacurilor manciuriene (începute în 1628). A fost înlocuită de dinastia Ming de Sud (Nanming, 1645-1662) și de dinastia Qing (Manciuriană, 1644-1911).