Definiția cu ID-ul 1328756:
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MINCIUNÍ vb. IV. Tranz. (Regional) A minți (2); a înșela. A minciunii lumea să-și rîdă de lesne-crezâtori. C. PETRESCU, R. DR. 136, cf. IORDAN, L. R. A. 238. Băduliasî prisepia, Cî tursii o minsunia. DIACONU, VR. 191. - Prez. ind.: minciunesc. - Și: minciuna vb. I. PAȘCA, GL., BL XIV, 49. – V. minciună.