mimic, ~ă [At: AR (1830), 375 V34 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr mimique, lat mimicus] 1 a Care ține de exprimarea sentimentelor și a ideilor prin gesturi și prin expresia feței. 2-4 a Care se referă la mim (2-4). 5-7 a De mim (2-4). 8 sf Mișcări involuntare sau voite ale mușchilor feței, adesea însoțite de gesturi, care exprimă sentimente sau idei și care pot întovărăși limbajul oral. 9 sf Artă de a exprima gândirea pe scenă prin jocul fizionomiei și prin gesturi Vz pantomimă. 10-12 (Reg) Mim (2-4).