MILIONÍST, -Ă s. m. și f. (Astăzi rar) Milionar. Vor socoti pe vieneze de sărace, și pe acestea ale noastre, stăpînite de lux, milioniste. GOLESCU, Î. 43. Celor ce sîntu milioniști ca și mine. GORJAN, H. IV, 12/7, cf. COSTINESCU. Milionistul poate să ajungă ca mine, iar eu nu pot să ajung ca el. PAS, L. I, 137, cf. IORDAN, L. R. A. 183, VÎRCOL, V. 96. – Pronunțat: -li-o-. – Pl.: milioniști, -ste. – Milion + suf. -ist.