MILIONAR, -Ă s. m. și f. Persoană care posedă o avere evaluată în milioane; (astăzi rar) milionist. Acela este un milioner, cunoscut în toată lumea. F. DUM. I, 82¹/44, cf. POLIZU, COSTINESCU, DDRF, BARCIANU, ALEXI, W. Băiatul domnului Iordan Hagi-Iordan, milionarul și directorul societății „Petrolul”. C. PETRESCU, C. V. Am avut rude putrede de bogate și eu sînt un pîrlit, cînd puteam să fiu milionar. CĂLINESCU, O. II, 87, cf. 180, 312. Asistăm la cîteva scene ale unui film senzațional în care un hoț pătrunde într-un tren și asasinează un milionar. V. ROM. noiembrie 1954, 75. Tînărul milionar ieși și se îndreptă spre salonul cel mare. VORNIC, P. 140. ♦ (Adjectival) Care dispune de o avere evaluată în milioane; caracteristic milionarilor, de milionari. Trec burgheze colorate In cupeuri de cristal, E o veșnică plimbare, Vălmășag milionar. BACOVIA, O. 137. – Pronunțat: -li-o-. – Pl.: milionari, -e$. – Și: (învechit și popular) milionér, -ă s. m.și f. BL IV, 109. – Din fr. millionaire, germ. Millionär.