milieu s. m. (franțuzism) Mediu social al hoților, traficanților etc. ◊ „Borfașul, polițistul, delatorul, femeia (privită cu acel misoginism al milieului), un bar, un pian, o colivie, devin obiecte de studiu și de urmărit doar când, în fața acțiunii, sunt cuceriți și cucerite de neliniștea gestului și a înfăptuirii.” R.lit. 14 IV 77 p. 11 [pron. miliö] (DEX, DN3 – alt sens)