mijlocitor, -oare s.m., s.f. 1 intermediar, mediator, <livr.> intercesor, <rar> interpus, <înv. și reg.> arca¹, <înv.> mijloc, organon, solitor, <fig.; rar> organ¹, <arg.> șafar. Unul dintre marii boieri ai țării a fost mijlocitor între domnul Moldovei și hanul tătarilor. 2 intermediar, misit, samsar, <rar> intermediator, <înv. și reg.> telăliță, teleleică¹, teleleoaică, <reg.> mecler, <înv.> geambaș <ital.; înv.> sensal. Afacerea a fost înlesnită de un mijlocitor iscusit în materie de contrabandă. 3 proxenet, rufian, <fam.; peior.> codoș, codoșcă, <înv. și reg.> supuitor, votru, <reg.> pohoț, vătaf, <înv.> geambaș, hotru, pezevenchi, verigaș, votritor, <fig.> pește, <fig.; reg.> cloță, <arg.> ambasador, garid, herghelegiu, nene, papașa, prințesă. Mijlocitorul intermediază prostituția. 4 (înv.) v. Pețitor.