2 definiții pentru mihmandar
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
mihmandár m. (turc. [d. pers.] mihmandar, găzduitor, d. mihman, oaspete, și dar, purtător, păzitor). Vechĭ. Ofițer turcesc care-l escorta pe domn cînd pleca din Constantinopole spre țările româneștĭ. Boĭer mare care purta grijă de călătoria nouluĭ domn pin țară. Comisar oficial. Conducător în general. – Și mehmendar, meĭmendar și maĭmandár.
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
mihmandar, mihmandari, s.m. (înv.) 1. ofițer turcesc. 2. boier însoțitor al domnului; comisar oficial; conducător.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: mihmandar
mihmandar substantiv masculin
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)