2 definiții pentru mihmandar

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mihmandár m. (turc. [d. pers.] mihmandar, găzduitor, d. mihman, oaspete, și dar, purtător, păzitor). Vechĭ. Ofițer turcesc care-l escorta pe domn cînd pleca din Constantinopole spre țările româneștĭ. Boĭer mare care purta grijă de călătoria nouluĭ domn pin țară. Comisar oficial. Conducător în general. – Și mehmendar, meĭmendar și maĭmandár.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

mihmandar, mihmandari, s.m. (înv.) 1. ofițer turcesc. 2. boier însoțitor al domnului; comisar oficial; conducător.

Intrare: mihmandar
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mihmandar
  • mihmandarul
  • mihmandaru‑
plural
  • mihmandari
  • mihmandarii
genitiv-dativ singular
  • mihmandar
  • mihmandarului
plural
  • mihmandari
  • mihmandarilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)