2 intrări

4 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mighiti vr [At: CV 1951, nr. 3-4, 46 / Pzi: ~tesc / E: pbl ctm migăli + chiti] (Trs) A se mocăi (2).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MIGHITI vb. v. migăli, mocăi, mocoși, moșmondi, moșmoni, ticăi.

mighiti vb. v. MIGĂLI. MOCĂI. MOCOȘI. MOȘMONDI. MOȘMONI. TICĂI.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MIGHITÍ vb. IV. R e f l. (Prin nord-vestul Transilv.) A se mocoși, a se mocăi. Poartă-ti (grăbește-te), nu ti mighiti atîta. CV 1951, nr. 3-4, 46. - Prez. ind.: mighitesc. – Probabil contaminare între migăli și chiti.

Intrare: mighitire
mighitire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mighitire
  • mighitirea
plural
  • mighitiri
  • mighitirile
genitiv-dativ singular
  • mighitiri
  • mighitirii
plural
  • mighitiri
  • mighitirilor
vocativ singular
plural
Intrare: mighiti
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mighiti
  • mighitire
  • mighitit
  • mighititu‑
  • mighitind
  • mighitindu‑
singular plural
  • mighitește
  • mighitiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mighitesc
(să)
  • mighitesc
  • mighiteam
  • mighitii
  • mighitisem
a II-a (tu)
  • mighitești
(să)
  • mighitești
  • mighiteai
  • mighitiși
  • mighitiseși
a III-a (el, ea)
  • mighitește
(să)
  • mighitească
  • mighitea
  • mighiti
  • mighitise
plural I (noi)
  • mighitim
(să)
  • mighitim
  • mighiteam
  • mighitirăm
  • mighitiserăm
  • mighitisem
a II-a (voi)
  • mighitiți
(să)
  • mighitiți
  • mighiteați
  • mighitirăți
  • mighitiserăți
  • mighitiseți
a III-a (ei, ele)
  • mighitesc
(să)
  • mighitească
  • mighiteau
  • mighiti
  • mighitiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)