Definiția cu ID-ul 951589:
Arhaisme și regionalisme
mierui, mieruiesc, vb. tranz., refl. – (reg.) A (se) învineți, a albăstri: „Bubă care mieruiește, / Bubă care învinețește” (Bilțiu, 1990: 271). – Din mier, mieriu „albastru”, cf. mierii (MDA).
mierui, mieruiesc, vb. tranz., refl. – (reg.) A (se) învineți, a albăstri: „Bubă care mieruiește, / Bubă care învinețește” (Bilțiu, 1990: 271). – Din mier, mieriu „albastru”, cf. mierii (MDA).