Definiția cu ID-ul 1319646:
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MIDHÁI s. m. (Iht.; regional) Mihalț (1) (Lota Iota). Cf. KLEIN, D. 379, BUDAI-DELEANU, LEX., DDRF, MARIAN, INS. 53, ANTIPA, F. I. 87, ATILA, P. 504, BĂCESCU, P. 39, 121, 133, ȘEZ. II, 42, VII, 2, H X 152, 571, XII 288, ALR I 1 746/227. - Pl.: midhai. – Și: midhár (com. MARIAN, S.C. ȘT. IAȘI, 1958, 147, GLOSAR REG.), midrihari (S.C. ȘT. , 1 958, 47), milháriu (ALR I 1746/341), mithái (DAMÉ, T. 128, BĂCESCU, P. 37, 120, 121, H X 4, 21, 45, 76, 107, 583, ALR I 1746/576, ALR II 6239/228, MAT. DIALECT, I, 181), (învechit) mithál (DLRU) s. m. – Etimologia necunoscută. – Cf. m i h a l ț, m i d h o c.