micuț, -ă adj. 1 (despre ființe, obiecte etc.) mititel, mititică, <pop.> micșor, micșorel, micșorică, micutel, micuțel, micuțică, <reg.> michiț, mititioc, <fran.> mignon. Copiilor micuți trebuie să li se dea multă dragoste și atenție. Îi plac bibelourile micuțe. 2 (mai ales despre obiecte de îmbrăcăminte) scurticel, scurticică, scurtișor, scurtuț, <pop.> micșor. Mânecile rochiei au rămas cam micuțe.