MICASÁJ (< mică) s. n. Procedeu folosit de olarii români pentru acoperirea exterioarelor vaselor de pământ cu nisip bogat în mică. La ardere, nisipul se topește, iar bucățelele de mică rămân strălucitoare. Exemplare deosebite se cahle micsate au fost create în cuptoarele din Țara Oltului și Mărginimea Sibiului.