Definiția cu ID-ul 1144013:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

meșteșugăreț, ~eață a [At: (a. 1838) DOC. EC. 698 / Pl: ~i, ~e / E: meșteșug + -ăreț] (înv; d. oameni) 1 Care practică un meșteșug (1). 2 Șiret.