meșteșugit, -ă adj., adv. I adj. 1 (despre creații, realizări etc. ale oamenilor) artistic, iscusit, măiestrit, măiestru, <rar> meșteșugesc, <înv.> maestros. A realizat o traducere meșteșugită, de mare valoare literară. 2 (mai ales despre vorbe, cuvinte) <înv.> meșterșugatec, <fig.> întors². A reușit s-o cucerească cu vorbe meșteșugite. 3 (în opoz. cu „natural”; rar; despre lucruri, obiecte etc.) v. Artificial. Contrafăcut. Fals. Imitat. Sintetic. 4 (în opoz. cu „firesc”, „natural”; înv.; despre limbaj, stil etc.) v. Afectat¹ . Artificial. Artificios. Bombast. Bombastic. Căutat². Convențional. Declamativ. Declamator. Discursiv. Ditirambic. Emfatic. Fals. Făcut². Grandilocvent. Manierat. Nefiresc. Nenatural. Pompieresc. Pompieristic. Pompos. Pretențios. Retoric. 5 (în opoz. cu „autentic”, „natural”; înv.; mai ales despre atitudini, manifestări ale oamenilor) v. Afectat¹. Artificial. Artificios. Căutat². Convențional. Emfatic. Fals. Forțat. Nefiresc. Nenatural. Nesincer. Patetic. Prefăcut. Silit. Silnic. Studiat². Teatral. 6 (înv.; despre oameni sau despre modul lor de a se manifesta, de a gândi etc.) v. Calin. Disimulat. Duplicitar. Fals. Fariseic. Fățarnic. Ipocrit. Machiavelic. Mincinos. Mironosit. Nesincer. Perfid. Periculos. Pervers. Prefăcut. Șiret³. Viclean. 7 fig. (despre acțiuni, fapte etc.) iscusit, <fig.> ticluit. Pentru a fi siguri de reușită, au pus la cale o acțiune meșteșugită. II adv. (modal) artistic, iscusit, măiestrit, <rar> măiestru. A cusut meșteșugit haina.