meșteșugire s.f. I 1 (înv. și pop.) v. Complot. Conjurație. Conspirație. Intrigă. Mașinație. Uneltire. 2 (pop.) v. Abilitate. Destoinicie. Dexteritate. Dibăcie. Ingeniozitate. Iscusință. Isteție. Istețime. Îndemânare. Manualitate. Practică (v. practic). Pricepere. Știință. Talent. Ușurință. II (concr.; tehn.; înv. și pop.) v. Dispozitiv. Mecanism.