Definiția cu ID-ul 502946:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
meșină (-ni), s. f. – Piele tăbăcită. – Mr. mișine, megl. mișin. Tc. meșin, din per. mῑš „oaie” (Șeineanu, II, 258; Lobel 63; Lokotsch 1469a), cf. ngr. μεσίνι, bg. mešin, rus. mešina.