8 definiții pentru mezzosoprană mezzo-soprană mezzo-soprano

MEZZOSOPRÁNĂ, mezzosoprane, s. f. Voce de femeie situată ca registru între soprană și contraltă; cântăreață cu o asemenea voce. [Pr.: méțo-] – Din it. mezzo-soprano.

mezzosopránă [zz pron. ț] (-so-pra-) s. f., g.-d. art. mezzosopránei; pl. mezzosopráne

MEZZO-SOPRÁNĂ, mezzo-soprane, s. f. Voce de femeie situată ca registru între soprană și contraltă; cântăreață cu o asemenea voce. [Pr.: méțo-] – Din it. mezzo-soprano.

MEZZO-SOPRÁNĂ, mezzo-soprane, s. f. Cîntăreață cu voce de o înălțime mijlocie, între sopran și alto. – Pronunțat: me-țo-.

MÉZZO-SOPRÁNĂ s.f. Cântăreață a cărei voce este situată între sopran și alto. [Pron. me-țo-, pl. -ne. / < fr. mezzo-soprano].

MÉZZO-SOPRÁNĂ s. f. voce de femeie, între soprană și contraltă; cântăreață cu o asemenea voce. (< it. mezzosoprano)

*mezzo-sopráno m. (zz = dz). Cuv. it. care înseamnă „sopran mediŭ”, vorbind de o voce femeĭască între soprano și contralto.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

mezzo-sopran(i) (ă) (echiv. fr. bas-dessus). 1. Voce (1) feminină între soprano (1) și contralto*. Registrui ei (sol-do3 c.) îmbină amplitudinea și adâncimea contralto-ului cu întindere mare și penetrație sopr. O deosebește de sopr. mai ales timbrul mai întunecat și registrul (I, 1) de piept mai dezvoltat, iar de c. a. întinderea mare în acut. În practica de operă*, se întretaie cu s. dram. sau cu c. a. Rol tipic este Carmen. Țesătura de mare efect o face potrivită pentru ample desfășurări dramatice (Amneris, Venus, Ortrud). M. române notabile: Elena Theodorini, Maria Snejina, Zenaida Pally, Elena Cernei etc. În operele românești roluri de m. sunt: Jocasta în Oedip de Enescu, Marica Doamna din Ion Vodă cel Cumplit de Gh. Dumitrescu, Doamna Chiajna din opera cu același nume de N. Buicliu. 2. Cheie de m. denumirea cheii de do* de pe linia a doua a portativului*.

Intrare: mezzosoprană
  • silabație: -so-pra-
  • pronunție: mețosoprană
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular mezzosopra mezzosoprana
plural mezzosoprane mezzosopranele
genitiv-dativ singular mezzosoprane mezzosopranei
plural mezzosoprane mezzosopranelor
vocativ singular mezzosoprană, mezzosoprano
plural mezzosopranelor
  • pronunție: mețo-soprană
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular mezzo-sopra mezzo-soprana
plural mezzo-soprane mezzo-sopranele
genitiv-dativ singular mezzo-soprane mezzo-sopranei
plural mezzo-soprane mezzo-sopranelor
vocativ singular mezzo-soprană, mezzo-soprano
plural mezzo-sopranelor
mezzo-soprano substantiv invariabil
invariabil (I1)

mezzosoprană mezzo-soprană mezzo-soprano

  • 1. Voce de femeie situată ca registru între soprană și (contr)altă; cântăreață cu o asemenea voce.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: